Posts Tagged ‘redactare contract comercial’

Acest articol are doar caracter informativ si nu reprezinta o consultatie juridica. www.avchiru.ro  nu poate fi facut raspunzator pentru folosirea acestor informatii de catre terte persoane intr-un proces civil sau penal.

Comportamentul cetatenilor în fata instantelor de judecata trebuie sa fie cât mai corect si disciplinat. Pentru un cetătean cinstit, de bună credintă, faptul ca se afla într-o sală de judecată, reprezintă un moment de mare responsabilitate. Acolo se judeca procese penale, acolo se dau condamnari, acolo se judeca oameni pentru divort, pentru copii, ori pentru averile lor, iar o tinuta vulgara este nepotrivita, este lipsita de respect fata de acel loc si fata de lege. Începând cu îmbracamintea care trebuie sa fie decenta, pastrarea linistii, respectul cuvenit magistratilor, corectitudinea raspunsurilor, întreaga tinuta, totul trebuie sa fie potrivit locului.

În acest sens, art. 217 (1) din NCPC arata ca Preşedintele completului de judecată exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinii şi a bunei-cuviinţe, precum şi a solemnităţii şedinţei de judecată.

Toate persoanele care se adreseaza instantei trebuie sa stea în picioare. Persoanele care tulbura sedinta de judecata prin comportamentul lor pot fi îndepartate din sala, însa daca printre cei îndepartati se afla si vreuna din parti, înainte de închiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata în sala si sub sanctiunea nulitatii hotarârii i se vor aduce la cunostinta toate problemele importante discutate în lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati ca martori. Nu se va mai proceda în acest mod în cazul în care partea îndepartata din sala de sedinta a fost asistata mai departe de un avocat, care a ramas în sala. Pe de alta parte, nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme în sala de judecata, decât numai în cazul în care le poarta în vederea serviciului ce-l îndeplineste în fata instantei.

De asemenea este interzisa si folosirea telefoanelor mobile, pentru ca sedinta de judecata sa nu fie deranjata de soneriile acestora. Deși unii judecători chiar atenționează la începutul ședinței să se închidă telefoanele mobile sau să se treacă pe modul “silentios“, in niciun caz nu se va vorbi la telefon in sala de judecata !

Legea a încredintat conducerea dezbaterilor presedintelui completului de judecata. Celelalte parti din proces nu pot interveni direct în proces, ci numai prin intermediul presedintelui completului de judecata. Toate întrebarile pe care partile le pun martorilor sau expertilor sunt încuviintate si sunt prin mijlocirea presedintelui, însa acesta când considera necesar, poate încuviinta ca întrebarile sa fie puse si direct. Este lesne de înțeles ce s-ar întâmpla dacă fiecare ar vorbi când ar vrea (sau ar simți nevoia) într-o ședință de judecată !

Atunci când sunteti chemati la o instanta de judecata, înainte de a intra în sala de sedinte, trebuie sa consultati listele cu ordinea cauzelor pe rolul instantei respective. Cautând numarul dosarului sau numele partilor veti afla numarul de ordine al acelui dosar. Este necesar sa tineti minte numarul de ordine al dosarului dumneavoastra atunci când intrati în sala de sedinte, deoarece daca veti solicita acel dosar la amânare veti indica numarul de ordine si nu numarul înregistrare al dosarului. Presedintele completului de judecata deschide, suspenda si ridica (închide) sedinta de judecata. În momentul în care completul de judecata intra în sala toate persoanele sunt obligate sa se ridice în picioare.

Înainte de a începe judecata fiecarei cauze, partile pot cere instantei, într-un mod organizat si civilizat, amânarea cauzelor care nu sunt în judecata, dar numai în cazul în care aceste cereri nu provoaca dezbateri. Dezbaterea fiecarui proces începe cu apelul partilor, facut de grefier, care apoi se va referi pe scurt la obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata si la modul în care s-a îndeplinit procedura de citare. Apoi, presedintele completului de judecata va verifica personal procedura de citare si daca s-au respectat prevederile legale cu privire la taxa judiciara de timbru.

Judecata cauzei are loc daca partile sunt prezente, iar procedura de citare a fost îndeplinita legal. În cazul în care procedura de judecata nu a fost legal îndeplinita sau daca partile solicita acest lucru presedintele completului va acorda un nou termen de judecata. Se poate trece la judecata cauzei si atunci când se prezinta doar o singura parte, dar numai daca partea adversa lipsa a fost citata legal. Judecata cauzei poate avea loc si în cazul în care partile legal citate nu se prezinta, însa numai atunci când cel putin o parte a solicitat judecarea în lipsa. Daca nici una din parti nu a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa si nu este nici o parte prezenta, instanta va suspenda judecata. Repunerea pe rol a judecarii cauzei va putea fi solicitata într-un termen 6 luni, de la data suspendarii, de orice parte din procesul respectiv (art. 416 (1) din NCPC), dar despre aceste aspecte vom discuta într-un alt articol.

Dupa încuviintarea probelor (înscrisuri, interogatoriu, martori, expertize) si administrarea lor, partile vor putea pune concluzii pe fond. Concluziile pe fond reprezinta sinteza întregii desfasurari a procesului astfel cum este ea vazuta de fiecare parte din proces.
O cauza civila poate fi dezbatuta într-o singura sedinta de judecata sau în mai multe sedinte de judecata. În aceasta din urma situatie, care este si cea mai frecventa în practica, ultima sedinta de judecata va fi consacrata dezbaterilor asupra fondului pretentiei ce a fost dedusa judecatii.

Presedintele completului de judecata va da mai întâi cuvântul reclamantului pentru a-si sustine pretentiile si apoi pârâtului pentru a se apara. În cazul în care pârâtul va invoca o exceptie procesuala, pentru discutarea acesteia, cuvântul se da mai întâi pârâtului apoi reclamantului. Când instanta se va considera lamurita, presedintele completului de judecata va declara dezbaterile închise si se va retrage pentru deliberare. Părțile vor putea, din propria initiativa sau chiar la cererea instanței, dupa încheierea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise, dar fără a depune alte înscrisuri.

Daca instanta de judecata constata ca din diferite motive au ramas împrejurari de fapt sau de drept nelamurite, aceasta poate dispune repunerea pe rol a pricinii, fixând un nou termen de judecata cu citarea partilor pentru acel termen. Repunerea pe rol nu se va mai putea face dupa ce instanta s-a pronuntat printr-o hotarâre judecatoreasca. In acest articol am incercat sa prezint in mod succint modul cum se desfasoara un proces.

Cu toate acestea, in practica, lucrurile se pot complica destul de mult, fie prin interventia in proces a altor persoane, fie prin aparitia unor incidente procesuale, care pot duce la pierderea definitiva a unui drept. De aceea, acest articol are doar rol informativ si nu garanteaza reusita in cadrul unui proces si nici nu suplineste activitatea unui avocat.

Acest articol are doar caracter informativ și nu reprezintă o consultație juridică. www.avchiru.ro  nu poate fi făcut răspunzator pentru folosirea acestor informații de către terțe persoane într-un proces civil sau penal.

Notă: NCPC – Noul Cod de procedură civilă, notație folosită în mod curent pentru a arăta apartenența articolului la acest cod și pentru a nu se face confuzia cu vechiul Cod de procedură civilă, care se mai aplică pentru cauze începute sub imperiul vechilor reglementari și care încă sunt în diferite faze de judecată.

Instanţele de judecată, în materie civilă, nu se pot sesiza din oficiu, ci numai la cererea părţii interesate care doreşte ca pe această cale să-şi valorifice un drept al său conferit de lege.

În acest sens, art. 192 al. 1 din NCPC stabileşte foarte clar faptul că Pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei poate fi făcută şi de alte persoane sau organe.

Cererea de chemare în judecată este actul prin care partea interesată se adresează justiţiei şi prin care se pune în mişcare acţiunea civilă. În practică, puteţi întâlni şi alţi termeni care sunt sinonimi cu acela de cerere de chemare în judecată precum, cerere, cerere principală, cerere introductivă etc.

Având în vedere faptul că printr-o cerere de chemare în judecată instanţa este investită să se pronunţe cu privire la un caz determinat, aceasta trebuie să îmbrace o anumită formă, stabilită expres de art. 194 din NCPC. Astfel, o cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente :

Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor sau în cazul persoanelor juridice denumirea şi sediul lor şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, codul fiscal şi  codul bancar.Pentru persoane fizice cererea de chemare in judecată va cuprinde în  mod obligatoriu CNP-ul. În cazul în care reclamantul (persoana care introduce cererea de chemare în judecată) locuieşte în străinătate acesta va arăta şi domiciliul ales din România, unde instanţa urmează să-i comunice toate actele de procedură (citații, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, cererile de intervenţie, hotărârile judecătoreşti). Indicarea domiciliului sau a sediului părţilor prezintă importanţă nu numai pentru identificarea părţilor, ci şi pentru stabilirea instanţei competente să judece acea cauză şi fixează locul unde se vor comunica toate actele de procedură precum şi citaţiile (actele oficiale prin care o persoană este invitată să se prezinte în faţa instanţei de judecată). Trebuie spus aici că în practică apar deseori situații când reclamantul nu mai cunoaște unde locuiește pârâtul sau nu știe dacă se află în altă țară cu serviciul, iar persoanele (de obicei rudele) care ar putea să dea relații, cu rea-credință ascund locul unde se află pârâtul. Noul Cod de procedură civilă acoperă aceste situații prin publicitatea pe portalul de judecată, într-o publicație de acoperire națională sau mai des prin numirea unui curator special (care de obicei este plătit de reclamant).

– Numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, în cazul în care reclamantul nu este el însuşi titularul dreptului, ci când în numele şi pentru acesta, cererea este introdusă în calitate de reprezentant legal (ex. părintele pentru copilul minor) sau reprezentant convenţional (ex. avocatul pentru clientul său). Dacă reprezentantul nu-şi arată această calitate se va considera că el a introdus cererea în nume propriu şi acţiunea se va respinge în cazul în care reclamantul nu este titularul dreptului dedus judecăţii.

– Obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă. Prin obiectul cererii de chemare în judecată se înţelege pretenţia concretă a reclamantului, adică plata unei sume de bani, desfacerea căsătoriei, constatarea unui drept de proprietate, revendicarea unui bun, anularea unui contract şi exemplele pot continua. Obiectul cererii de chemare în judecată are o importanţă deosebită, deoarece, judecătorul trebuie să se pronunţe numai asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecăţii, poate determina instanţa competentă să judece acel caz, determinarea taxelor judiciare de timbru, etc. Evaluarea obiectului, atunci când este posibilă, revine reclamantului. Valoarea obiectului prezintă interes pentru stabilirea taxei judiciare de timbru şi stabilirea instanţei competente să judece cazul respectiv.

– Arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. Motivele de fapt sunt acele împrejurări care susţin pretenţiile reclamantului şi practic cuprind o expunere clară şi ordonată a faptelor. Motivarea în fapt este obligatorie, deoarece, cunoaşterea acestora este necesară pentru explicarea şi lămurirea obiectului procesului. Reclamantul nu are obligaţia să indice textele de lege pe care se întemeiază pretenţia sa, deoarece judecătorul este acela care va face încadrarea juridică, având la dispoziţie obiectul şi motivele de fapt. De aceea, reclamantul este obligat ca din motivarea în fapt pe care o face să se poată stabili de către instanţă temeiul juridic al acţiunii. Dacă reclamantul, din necunoaşterea legii, a indicat un temei de drept greşit sau neaplicabil în cauză, judecătorul nu este ţinut de acel temei juridic, dar schimbarea acelui temei trebuie pusă în discuţia părţilor.

Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Este necesar ca părţile să-şi cunoască reciproc atât pretenţiile cât şi probele pe care se sprijină fiecare capăt de cerere (fiecare pretenţie). Reclamantul este cel dator să facă proba pretenţiilor sale, deoarece cel ce pretinde ceva trebuie să şi probeze. Deoarece voi expune pe larg într-un articol distinct mijloacele de probă şi administrarea acestora în procesul civil, amintesc că în general se pot solicita, în dovedirea acţiunii, proba cu înscrisuri (acte), interogatoriul pârâtului, martori, eventual expertize tehnice sau cercetarea la faţa locului. Când se solicită proba cu înscrisuri, la cererea de chemare în judecată se depun atâtea copii câţi pârâţi sunt şi un exemplar în plus pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de reclamant că sunt conforme cu originalul. În cazul în care reclamantul solicită proba cu martori este obligat ca acesta să indice numele şi domiciliul acestora.

Semnătura.

Deşi art. 196 din NCPC la aliniatul (1) stabileşte că Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă, acelaşi articol arată în continuare, la aliniatul (2) că “Lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecăţii”, dar, atenție, doar în fața primei instațe, de fapt, până la închiderea dezbaterilor pe fond.

O cerere de chemare în judecată care nu este completă va fi regularizată de completul căruia i-a fost repartizat dosarul, printr-o procedură specială prevăzută de art. 200 din NCPC. Pe scurt, când se constată neîndeplinită cel puțin o condiție în ceea ce privește cuprinsul cererii de chemare în judecată, instanța îi va comunica, în scris, reclamantului lipsurile cu indicația clară ca în termen de maximum 10 zile de la primirea comunicării trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. În cazul în care nu se procedează la completarea sau modificarea cererii de chemare în judecată instanța va dispune, prin încheieredată în camera de consiliu, anularea cererii de chemare în judecată. În acest caz reclamantul poate formula o cerere de reexaminare (în cazul în care se simte neîndreptățit) în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

Aceaste ultime aspecte privind regularizarea cererii de chemare în judecată sunt inovații juridice ale noului Cod de procedură civilă, aprobat prin Legea nr. 134/2010. La începuturile aplicării noului Cod, ne-am confruntat, noi avocații și implicit clienții, cu o multitudine de aspecte care, în mod curios, nu erau înțelese de unii dintre cei care tocmai trebuiau să facă aplicarea noii reglementări. Se anulau cereri de chemare în judecată într-o măsură destul de mare care la un moment dat îți dădeau de gândit. În timp, practica judiciară a reglementat aproape toate aspectele, uneori discutabile din punct de vedere juridic și astăzi întâlnim destul de rar cazuri de anularea cererilor de chemare în judecată. Aceasta se întâmplă de obicei când cererile nu sunt redactate de un avocat. Este drept că, pe Internet se găsesc fel de fel de cereri și oamenii caută să rezolve problema fără bani, crezând, de multe ori fără temei, că ce poate fi așa de greu în formularea unei cereri, chiar a uneia de chemare în judecată ! De multe ori se pierd drepturi, prin anularea unei cereri de judecată, atunci când valorificarea unei drept este ținut tocmai de un termen înăuntrul căruia acesta trebuie exercitat…

Chiar dacă nu face obiectul acestui articol, nu mă pot abține, să nu comentez o altă inovație juridică a noului Cod și anume fixarea primului termen de judecată. Pe vechiul cod, treburile erau foarte clare, în sensul că introduceai cererea de chemare în judecată, era repartizată aleatoriu la un complet și tot atunci se fixa primul termen de judecată, de obicei după circa o lună (în funcție de cauză). La primul termen de judecată, dacă existau neregularități de multe ori se rezolvau în ședință. Partea mai putea solicita un termen de judecată pentru angajarea unui avocat. Se depuneau întâmpinări/cereri reconvenționale sau alte cereri, se formulau probe, se administrau, iar noi, ca avocați, aveam o reprezentare aproape clară în cât timp ne vom judeca.  Noul Cod, chipurile pentru celeritatea judecării cauzei, a introdus o procedură care, chiar dacă este legată de niște termene, practicianul dreptului sau clientul nu poate anticipa în niciun fel când va fi primul termen de judecată. Mi s-au întâmplat cazuri în care pentru cauze simple să se fixeze primul termen de judecată după 6-8 luni de la data introducerii cererii si totul să se rezolve în două termene și până la redactarea efectivă a hotărârii să mai treacă 3-4 luni…

Am speranţa că din această prezentare sumară cititorul şi-a dat seama de importanţa acestui act de procedura, a cererii de chemare în judecată şi cred că prin acest articol am stârnit interesul unui număr mare de persoane dornice să-şi îmbogăţească cultura juridică, de altfel necesară oricărui cetăţean.

 

 

Google translate