Google Translate


User Online





Posts Tagged ‘avocat mostenire Giurgiu’

Acest articol are doar caracter informativ si nu reprezinta o consultatie juridica. Semnatarul articolului  nu poate fi facut raspunzator pentru folosirea acestor informatii de catre terte persoane intr-un proces civil sau penal.

Prin suspendarea judecăţii se înţelege oprirea, stoparea, cursului judecăţii unei cauze datorită apariţiei unor împrejurări fie voite de părţi, fie independente de voinţa acestora.

În primul caz, când vorbim despre împrejurări care ţin voinţa părţilor ne gândim la două situaţii reglementate de art. 242 din Codul de procedură civilă şi anume atunci când ambele părţi din proces (reclamantul şi pârâtul) solicită expres acest lucru, intervenind deci un acord de voinţă al părţilor pentru suspendarea judecăţii, iar a doua cauză, se referă la situaţia în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea pricinii şi nici o parte nu a cerut, în scris, judecata în lipsă. Aceste norme au caracter imperativ pentru instanţa de judecată, aceasta fiind obligată să suspende judecarea cauzei fără să mai efectueze vreun act de procedură.

Atunci când suspendarea judecăţii a intervenit ca urmare a voinţei părţilor, aşa cum am arătat mai sus, repunerea pe rol a judecăţii cauzei (redeschiderea judecăţii) se face în urma unei cereri scrise prin care una dintre părţi, de obicei cea interesată, solicită acest lucru. De menţionat este faptul că în cazul repunerii pe rol a judecarii cauzei partea care solicită acest lucru va timbra cu jumătate din taxa judiciară de timbru care s-a plătit pentru cererea a cărei judecată s-a suspendat. Aşa cum am arătat mai sus pentru repunerea pe rol este necesară o cerere scrisă, instanţa neputând repune din oficiu cauza pe rol. Ca sancţiune a nedepunerii cererii de repunere pe rol în timp de un an de zile de la data suspendări cauzei, codul de procedură civilă a instituit o sancţiune procedurală numită perimare, pe care o vom analiza într-un articol viitor.

Aşa cum am arătat mai sus suspendarea judecăţii poate interveni şi fără voia părţilor. Potrivit art. 243 din Codul de procedură civilă judecarea pricinilor se suspendă de drept în următoarele cazuri: prin moartea unei părţi, în cazul în care partea interesată nu cere un nou termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor, prin punerea sub interdicţie sau instituirea curatelei a uneia dintre părţi până la numirea tutorelui sau curatorului, prin moarea mandatarului uneia dintre părţi, întâmplată cu mai puţin de 15 zile înainte de ziua înfăţişării, prin încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului şi nu în ultimul rând prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. Suspendarea judecăţii, în cazurile arătate mai sus, urmăreşte acordarea posibilităţii persoanelor interesate de a lua măsurile necesare în vederea continuării procesului, prin introducerea în cauză a moştenitorilor, prin numirea unui alt mandatar, etc. Cauzele arătate mai sus nu împiedică pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, dacă ele s-au ivit după închiderea dezbaterilor. Momentul închiderii dezbaterilor, după cum am arătat într-un număr anterior, este ultimul moment al judecăţii şi intervine atunci când instanţa, considerându-se lămurită, se retrage pentru deliberare.

Mai sunt cazuri în care instanţa poate trece la suspendarea judecăţii, nefiind obligată la acest lucru. Art. 244 din Codul de procedură civilă reglementează expres două situaţii când instanţei îi este permisă suspendarea judecăţii lăsând totuşi la latitudinea ei acest lucru. Astfel, judecata va putea fi suspendată atunci când dezlegarea, soluţionarea, pricinii depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi. De exemplu, poate fi suspendat un proces de partaj al unui imobil până ce se soluţionează o cerere de revendicare a imobilului respectiv din partea unui terţ. Singura excepţie este aceea că o cerere de împărţire a bunurilor comune în timpul căsătoriei nu poate fi suspendată până la rezolvarea cererii de divorţ şi asta deoarece un partaj de bunuri comune în timpul căsătoriei poate avea loc numai în anumite condiţii, putând spune că această situaţie este una atipică. A doua cauză se referă la situaţia în care s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se da. Aici trebuie menţionat că suspendarea nu poate avea loc numai pe baza unor ipoteze sau afirmaţii, partea interesată va trebui să facă dovada cu un certificat eliberat de Parchet că a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni care are legătură cu cauza. Putem exemplifica situaţia în care s-a dispus suspendarea judecăţii unei cereri de modificare a unui titlu de proprietate, în condiţiile în care pentru una dintre părţi a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals cu privire la acel titlu. Suspendarea judecăţii va dăinui până când hotărârea pronunţată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă, sau definitiva, în cazul în care vorbim de o hotarare data în penal.

Suspendarea judecăţii, indiferent de felul ei, se dispune printr-o încheiere (ce va putea fi atacată cu recurs) prin care instanţa de judecată constată existenţa unor împrejurări care au dus la această măsură.

Suspendarea are ca efect stoparea oricărui act de procedură pentru oricare dintre părţile din proces şi aşa cum am arătat mai sus, judecata îşi va relua cursul de la momentul în care a intervenit suspendarea acesteia, printr-o cerere pentru redeschiderea judecăţii (repunerea pe rol a cauzei) făcută de orice parte interesată.

Avocat Chiru Roxana